Teodor Cenușă
Autor: DAVID FRĂȚILĂ
Teodor Cenușă s-a născut în anul 1909 în localitatea Furmanca, județul Ismail. Urmează cursurile Seminarului Baptist din București, pe care le absolvă în anul 1937. Dintre colegii săi, pot fi amintiți Popovici Alexa, Bălgrădean Constantin, Bokor Barnaba și Rusu Ioan.(1) În același an se căsătorește cu Catinca Neiconi din Hațeg, absolventă în anul 1934 a Școlii de fete.(2) Căsătoria a fost oficiată în 25 iulie în localitatea Hațeg de către Ioan Rusu și Dumitru Cornea.(3) Soția sa, Catinca, s-a numărat printre primele trei credincioase baptiste din Hațeg, iar fratele său, Neiconi Ianoș este primul pastor al acestei biserici.(4)
Foto: Credincioșii baptiști din Tichilești împreună cu câțiva musafiri
Lucrarea lui Teodor Cenușă printre leproșii din Tichilești debutează cu provocarea lansată seminariștilor de a lucra printre aceștia de către directorul Seminarului Baptist din București, dr. Lucașa Sezonov. Cel care răspunde acestei provocări este însuși Teodor Cenușă.(5) Activitatea sa în leprozerie este favorizată pe lângă zelul său evanghelistic și de faptul că vorbea fluent limba rusă, printre leproși numărându-se și ruși. În anul 1938 oficiază un botez în leprozerie, iar pentru protecția sa, biserica din Tulcea îi confecționează o haină specială din material fiert în ulei. Se credea că această tehnică va împiedica apa să pătrundă prin haină, dar s-a dovedit că la ieșirea din baptisteriu haina era plină de apă. Acest eveniment a produs o teamă printre credincioși, crezând că Teodor Cenușă se va îmbolnăvi de lepră.(6)
După încheierea studiilor teologice, în anul 1937, este ordinat pastor al bisericii din Tulcea, păstorind în același timp și biserica baptistă din leprozerie până în anul 1942. Uneori, în lucrarea printre leproși a fost ajutat de către Petre Stamate.(7) De asemenea, Teodor Cenușă a fost misionarul Societății Misionare Baptiste pentru Leproși. Această societate a devenit un departament în anul 1938 al Societății Misionare Baptiste din România, avându-l ca președinte pe Ioan Șuveț, iar ca secretar pe Marin Dumitrașcu.(8)
După redeschiderea bisericilor baptiste din anul 1944, Teodor Cenușă devine păstor al bisericii baptiste din Hațeg. Cu toate că se mută în Hețeg, Teodor Cenușă se implică în continuare în lucrarea din leprozerie. În toamna anului 1945 merge în leprozerie pentru prima dată după trei ani de la despărțirea de acest loc. Cu această ocazie face un apel tuturor bisericilor baptiste să-i ajute pe leproși cu bani, iar acest ajutor să fie trimis pe adresa lui Leon Grenaderov din Tulcea. Ajutorul credincioșilor a fost indispensabil, deoarece un lepros primea din partea autorităților 200 de lei pe zi, în situația când un kilogram de cartofi costa 400 de lei, iar un litru de lapte, 500-600 de lei.(9)
Teodor Cenușă păstorește biserica din Hațeg până la pensionare, în anul 1972.(10) În tot acest timp se implică și în cadrul Comunității Baptiste Alba Iulia, iar mai apoi în cea de Hunedoara și Brașov.
Bibliografie
(1) Vasile Bel și Daniel Stoica, Seminarul Baptist: 1921-2021: un secol de învățământ teologic baptist (Cluj-Napoca: Risoprint, 2021), p. 222.
(2) Bel și Stoica, Seminarul Baptist, p. 105; https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/06/teodor-cenusa-1909-1981.html, 21 Martie 2023.
(3) Farul Creștin, An V, nr. 18, 15 Septembrie 1937, p. 7.
(4) Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România (Oradea: Făclia; Editura Universității Emanuel din Oradea), pp. 478-479.
(5) https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/search?q=tichile%C8%99ti, 21 Martie 2023.
(6) Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România: 1856-1989 (Oradea: Făclia; Editura Universității Emanuel din Oradea, 2007), p. 456.
(7) Popovici, Istoria baptiștilor din România, pp. 455-456; Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, pp. 101-102.
(8) Farul Creștin, An VI, nr. 24, 18 Iunie 1938, p. 3.
(9) Farul Creștin, An XIV, nr. 48, 1 Decembrie 1945, p. 6.
(10) Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, p. 479.