Pastorul Nicolae Sava și prigoana baptiștilor din comuna Mihalț în 18 august 1929
Autor: DAVID FRĂȚILĂ
Pastorul Nicolae Sava și prigoana baptiștilor din comuna Mihalț în 18 august 1929
„Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor!” Matei 5:10
Baptiștii au fost promotori ai libertății religioase, dar nu s-au putut bucura întotdeauna de aceasta. Constituția din 1923, decizia ministerială din 1925 privind asociațiile religioase, cât și Legea pentru regimul general al cultelor din 1928 garantau libertate religioasă, dar din punct de vedere practic baptiștii români experimentau în continuare suferință, atât din partea autorităților, cât și din partea bisericii majoritare și a oamenilor de rând.
Un astfel de caz a avut loc în comuna Mihaț în data de 18 august 1929. În această zi comunitatea baptistă din localitate a organizat un botez, fiind invitat și pastorul Nicolae Sava[1] din Craiova. În timpul serviciului de închinare, un grup de localnici, împreună cu secretarul comunal Alexandru Cârnaț și patru studenți (Decian Petru, Sergelian Traian, Chidian și Chirilă Oltean) i-au bătut crunt pe participanți. Aceștia au pătruns și în casele baptiștilor, agresându-i. Unii dintre ei au fugit și au încercat să se ascundă în diferite locuri, cum ar cantonul C.F.R din Mihalț sau chiar în cuptorul de pâine. Jandarmii nu au intervenit în această situație, decât după încetarea violențelor.
Nicolae Sava
Pastorul Nicolae Sava, în articolul pe care îl scrie revistei Farul Creștin după o lună, mărturisește următoarele cu privire la cele întâmplate în 18 august în comuna Mihalț:
Sângele curs la Mihalț va face ca în curând în acea comună să se ridice o biserică vie, mare, bazată pe cuvântul Mântuitorului. Temelia credinței noastre este Christos Mântuitorul, și cine ar putea dărâma această temelie. Să fie știut la toți persecutorii noștri că noi suntem hotărâți a lupta pentru credința dată sfinților pentru totdeauna (Iuda 1, 3) și că armele noastre sunt armele spirituale cu cari Mântuitorul a învins lumea […] 18 August va rămâne o zi neuitată în istoria noastră și când în acea comună se va întemeia acea biserică vie a Mântuitorului, subsemnatul voi subscrie pentru ridicarea unui monument (în valea unde mi-a rămas pălăria, Biblia și cartea de cântări și unde am primit lovituri, nu cu nuele, ci cu ciomagul, în cap, în spate și peste picioare) cu inscripția: „Spre slava Domnului, în amintirea zile de 18 August eroilor din Mihalț.”[2]
Incidentul acesta a produs reacții din partea Uniunii și astfel conducerea acesteia au trimis telegrame președintelui Consiliului de Miniști, Iuliu Maniu și ministrului de interne, Alexandru Vaida-Voevod. Acestora li se face cunoscut întâmplarea din Mihalț, cât și cea din Mihoveni, județul Suceava ce a avut loc cu doar două săptămâni înainte. Și în această comună, în data de 4 august, notarul împreună cu un grup de localnici au oprit oficierea unui botez și i-au atacat cu cruzime pe credincioși.[3]
Acesta nu a fost primul, nici ultimul eveniment de prigoană în comuna Mihalț. Cu ceva timp înainte, șeful postului de jandarmi din Mihalț, a bătut-o crunt pe credincioasa Elena Dan pentru că era baptistă.[4] La începutul anului 1936, ziarul Universul anunță că într-o noapte un grup de localnici au distrus cimitirul baptist aflat lângă cel ortodox.[5] De asemenea, în perioada regimului comunist, pastorul Nagy Ștefan, aflându-se în misiune în Mihalț a fost arestat, dar datorită numelui său maghiar a fost eliberat, anchetatorul fiind de naționalitate maghiară.[6]
Privind în urmă la toate aceste evenimente suntem încurajați de promisiunea Mântuitorului cu privire la biserica Sa: „porțile Locuinței morților nu o vor birui.
Ziarul Dimineața, 23 August 1929.
[1] Biografia pastorului, poetului și dirijorului Nicolae Sava poate fi consultată în revista Arhiva Baptistă: Pionierul și dirijorul Nicolae Sava din August 2021.
[2] Nicolae Sava, „18 August,” Farul Creștin, Septembrie 1929, 10.
[3] „Telegrame expediate de secretariatul General al Uniunii noastre, D-nilor Iuliu Maniu și Vaida Voevod, ministru de interne,” Farul Creștin, Septembrie 1929, 5.
[4] Ioan Ungureanu, „Din suferințele baptiștilor,” Adeverul, 30 Aprilie 1929, 14.
[5] „Distrugerea unui cimitir baptist,” Universul, 28 Ianuarie 1936, 6.
[6] Ioan Giura, Un secol de mărturie baptistă în Aiud (1923-2023) (Arad: Carmel Print, 2023), 80.
Ziarul Universul, 25 August 1929, 6.