Blog #40

Autor: ESTERA CIOBANU

 

În societatea actuală, copiii și adolescenții se confruntă cu multiple riscuri de dependență, inclusiv abuzul de substanțe, utilizarea excesivă a ecranelor, dependența de rețelele sociale și jocurile electronice.

Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, consumul de droguri este un fenomen din ce în ce mai răspândit în rândul adolescenților, reprezentând o problemă serioasă de sănătate publică în Europa de Vest și un fenomen în creștere în Europa de Est.
Adolescența este o etapă a vieții marcată de schimbări biologice, comportamentale și psihologice semnificative. Aceasta include dezvoltarea identității, maturizarea fizică, intensificarea interacțiunilor sociale și un comportament explorator crescut. Totodată, este o perioadă plină de provocări, în care dorința de explorare și de integrare socială este puternic
influențată de presiunea grupului de prieteni.

Adolescenții sunt ghidați de dorința de a obține recompense imediate și de instinctul natural de a evita disconfortul, însă capacitatea lor de a lua decizii rămâne încă în dezvoltare. Această limitare le afectează abilitatea de a evalua riscurile și de a face alegeri informate, în special în ceea ce privește consumul de substanțe. Din acest motiv, adolescența reprezintă o perioadă în care vulnerabilitatea față de astfel de comportamente este mai ridicată. Dependențele pot avea un impact profund asupra sănătății mintale, emoționale, fizice și spirituale ale copiilor și adolescenților.

 

Educarea tinerilor cu privire la aceste riscuri necesită o abordare echilibrată, bazată pe susținere și înțelegere. Familia și școala reprezintă mediile esențiale care modelează opiniile și atitudinile copiilor. Prin observarea, adoptarea și respingerea comportamentelor semnificative din jurul lor, adolescenții își conturează treptat propria identitate.

 

Cauzele adicțiilor

Pentru a reduce riscul consumului de substanțe în rândul adolescenților, este esențial să înțelegem factorii care îi fac vulnerabili. Numeroase studii au explorat cauzele asociate cu acest fenomen, identificând factori atât la nivel societal, cât și individual. Printre influențele majore se numără sărăcia, lipsa de autocontrol, antecedentele familiale de consum de substanțe, conflictele familiale, lipsa de disciplină, eșecurile școlare și experiențele de abuz. Un studiu realizat în 2019 privind consumul de alcool, tutun și droguri în școli, desfășurat în 35 de țări, a concluzionat că adolescenții sunt cei mai predispuși să experimenteze substanțe care pot genera dependență.

 

Un număr semnificativ de adolescenți ajung să consume alcool și droguri în anii de liceu, adesea influențați de presiunile sociale, curiozitate și dorința de a experimenta lucruri noi. În această perioadă crucială, mulți dintre ei sunt expuși la substanțe fie prin anturaj, fie în contexte sociale, cum ar fi petrecerile. Această explorare poate avea efecte de durată asupra sănătății și bunăstării lor. Presiunea grupului joacă un rol esențial, deoarece adolescenții resimt adesea nevoia de apartenență, mai ales atunci când consumul de substanțe este considerat acceptabil în cercul lor de prieteni.

 

Dinamica familială influențează, de asemenea, acest comportament; adolescenții care provin din familii cu o comunicare deficitară, conflicte frecvente sau antecedente de consum de substanțe sunt mai vulnerabili decât cei care cresc într-un mediu stabil și echilibrat. Pe lângă factorii externi, dependențele pot fi declanșate și de tulburări interioare profunde. Problemele de sănătate mintală, precum anxietatea, depresia sau ADHD, pot determina adolescenții să recurgă la automedicație, crescând astfel riscul de dependență.

 

Un alt studiu a evidențiat impactul experiențelor adverse din copilărie – cum ar fi abuzul, neglijența, prezența criminalității în familie, bolile mintale sau consumul ilicit de droguri – asupra riscului de adicție. De asemenea, un studiu cuprinzător realizat în 2020 a identificat mai mulți factori majori care contribuie la consumul de droguri în rândul tinerilor, subliniind că acest fenomen devine tot mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă. Eșecul academic a fost identificat drept un factor semnificativ în creșterea riscului de consum de substanțe, iar cercetările au confirmat că educația joacă un rol esențial în prevenirea acestui fenomen.

 

 

Impactul și riscurile consumului de substanțe

Consumul de substanțe la adolescenți poate avea consecințe grave pe termen scurt și lung. Pe termen scurt, abuzul de substanțe poate duce la scăderea rezultatelor academice, probleme de comportament, precum și la o probabilitate crescută de implicare în comportamente riscante, cum ar fi violența. Implicațiile pe termen lung includ dezvoltarea afectată a creierului, deoarece acesta este încă în curs de maturizare și foarte vulnerabil la efectele substanțelor. Consumul prelungit de diverse substanțe poate afecta funcția cognitivă, memoria și reglarea emoțională.

Adolescenții care abuzează de substanțe prezintă, de asemenea, o probabilitate crescută de a dezvolta tulburări legate de consumul de substanțe mai târziu în viață. Începerea consumului de droguri de la o vârstă fragedă este corelată cu o dificultate mai mare de a renunța și cu o dependență mai severă la vârsta adultă. Mai mult, abuzul de substanțe în timpul adolescenței poate duce la probleme legale, conflicte familiale și tulburări mintale, cum ar fi depresia și anxietatea, complicând și mai mult procesul de recuperare al adolescentului.

Recunoașterea factorilor de risc relevanți este crucială pentru familiile care doresc să sprijine bunăstarea și siguranța celor dragi. Colaborarea cu profesioniști din domeniul sănătății, școli, psihologi și terapeuți poate contribui semnificativ la reducerea sau chiar eliminarea acestor riscuri. Prin crearea și implementarea unui plan de prevenire și intervenție bine structurat, familiile pot asigura un mediu susținător, în care sănătatea și siguranța sunt prioritare.

 

Sfaturi practice

Părinții, bunicii și profesorii joacă un rol esențial în îndrumarea copiilor și adolescenților către obiceiuri sănătoase și luarea unor decizii informate. Mai jos sunt prezentate câteva strategii practice, proactive și bazate pe dovezi pentru a aborda această problemă în mod eficient.

 

1. Promovați comunicarea deschisă.

Stabilirea unui spațiu sigur pentru comunicare încurajează conversațiilor deschise și lipsite de judecată și îi ajută pe copii și adolescenți să se simtă în siguranță în discutarea preocupărilor lor.

• Folosiți un limbaj adecvat vârstei pentru a explica ce este dependența și de ce este dăunătoare.

• Puneți întrebări deschise, cum ar fi „Ce părere ai despre cât timp petrecem pe telefoanele noastre?”, „Ai observat cum anumite obiceiuri pot fi greu de înlăturat?” sau „Cum te simți cu privire la limitele de timp pe ecran?”.

• Folosiți un limbaj prin care să nu se simtă judecați, dați dovadă de empatie și evitați prelegerile, care îi pot face pe adolescenți să fie defensivi.

 

2. Oferiți educație despre formarea obiceiurilor și a dependențelor.

Furnizarea de informații faptice, bazate pe știință, ajută la demistificarea dependenței, reduce stigmatizarea și oferă puterea de a lua decizii informate.

• Explicați cum se formează obiceiurile prin comportamente repetate, cum funcționează sistemul de recompensă al creierului și cum este activat de rețelele sociale, substanțele sau comportamentele precum jocurile de noroc.

• Împărtășiți povești din viața reală sau exemple adecvate vârstei care evidențiază consecințele dependenței.

• Subliniați că dependența se poate întâmpla oricui.

• Învățați-i să fugă de poftele tinereții. Explicați că presiunea dispare atunci când părăsesc mediul respectiv.

 

3. Stabiliți limite și așteptări clare.

Stabilirea regulilor privind consumul de substanțe, timpul petrecut pe ecran și alte comportamente riscante oferă structură și claritate.

• Creați acorduri de familie cu privire la utilizarea dispozitivelor electronice, cum ar fi „fără telefoane la masă”.

• Explicați consecințele încălcării regulilor într-un mod calm și consecvent.

• Fiți echilibrați în rutina zilnică, menținând obiceiuri sănătoase, precum mese regulate și pauze de relaxare, pentru a oferi un exemplu pozitiv și pentru a încuraja comportamente similare.

• Recompensați comportamentele pozitive, cum ar fi limitarea timpului pe ecran sau evitarea situațiilor riscante, pentru a consolida obiceiurile sănătoase.

 

4. Modelați comportamente sănătoase.

Copiii și adolescenții învață observând adulții din jurul lor. Oferirea unui exemplu pozitiv îi poate inspira să facă alegeri sănătoase.

• Stabiliți limite pentru propriul timp petrecut pe ecran și alocați momente speciale pentru activități în familie, fără tehnologie.

• Demonstrați mecanisme sănătoase de adaptare și de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile fizice, cititul sau petrecerea timpului în aer liber.

• Arătați că a cere ajutor este un semn de putere, fie că este prin terapie, grupuri de sprijin sau discuții cu un prieten de încredere.

 

5. Încurajați activitățile alternative și mecanisme de coping.

Oferirea de alternative captivante reduce atractivitatea comportamentelor care creează dependență și ajută copiii și adolescenții să exploreze comportamente sănătoase de relaxare și conectare.

• Încurajați participarea la sport, arte sau voluntariat pentru a ajuta adolescenții să-și dezvolte încrederea și relațiile sociale.

• Organizați activități de familie, precum drumeții, jocuri de societate sau gătit, pentru a întări relațiile.

• Susțineți hobby-uri care stimulează creativitatea sau dezvoltarea abilităților, cum ar fi pictura sau cântatul la un instrument muzical.

• Învățați tehnici eficiente de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, jurnalul sau exersarea recunoștinței, pentru a-i ajuta să gestioneze factorii declanșatori fără a recurge la comportamente care creează dependență.

 

Atunci când familiile și comunitățile colaborează și adoptă o abordare proactivă pentru a aborda dependențele adolescenților, procesul devine semnificativ mai ușor și mai eficient. Încurajând un mediu de sprijin și înțelegere, adolescenții pot fi ajutați să treacă mai ușor prin provocările dependenței și să promoveze alegeri mai sănătoase.

Înțelegerea valorii și identității în Cristos poate oferi o bază pentru a rezista comportamentelor care creează dependență. Adolescenții trebuie să recunoască că sunt o făptură atât de minunată și că valoarea lor este înrădăcinată în dragostea lui Dumnezeu. Se încurajează înlocuirea sentimentele de inadecvare sau de rușine, care adesea conduc la comportamente care creează dependență, cu asigurarea iubirii necondiționate a lui Dumnezeu. Comportamentele exterioare provin adesea din probleme mai profunde ale inimii, cum ar fi nevoi nesatisfăcute, durere sau priorități greșite. O inimă însetată poate fi potolită de către Creatorul ei, iar o inimă rănită poate fi cu adevărat vindecată de dragostea lui Dumnezeu.

 

 

GÂNDURI FINALE

Consumul și abuzul de substanțe în timpul adolescenței reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică care afectează dezvoltarea fizică, mentală, emoțională și spirituală a adolescenților. Abordarea riscurilor de dependență la adolescenți necesită empatie, educație și modelarea consecventă a comportamentelor sănătoase. Încurajând comunicarea deschisă, furnizarea de informații concrete și promovarea activităților alternative, adulții îi pot împuternici pe adolescenți să facă alegeri informate și să dezvolte rezistență împotriva comportamentelor care creează dependență. Această abordare proactivă contribuie la cultivarea unor obiceiuri mai sănătoase și la asigurarea bunăstării pe termen lung.

 

Încurajarea utilizării unor strategii precum evitarea declanșatorilor, stabilirea limitelor și implicarea în activități pozitive îi va ajuta pe adolescenți să se concentreze pe ceea ce este productiv, pur și bun.

Amintiți-le adolescenților că nicio dependență nu este prea mare pentru ca Dumnezeu să o învingă și că harul Său este suficient în slăbiciune: Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.

 

Surse bibliografice pentru aprofundare:

• Dogaru, N.L. (2020) Consumul de droguri la adolescenți, în Vîșcu, I. L. & Watkins, C. E. (Ed. Psihoterapia copilului și a adolescentului (pp. 147-159) Ed. Universul Academic.

• Dube SR, Felitti V.J., Dong, M., Chapman DP, Giles, W. H., Anda, R. F. (2003) Childhood abuse, neglect, and household dysfunction and the risk of illcit drug use: The Adverse Childhood Experience Study. Pediatrics. 2003, 111. 564-72.

• Jedynak, W., Motyka, M.A (2020) Drug Use predictors identified in the school environment. Canadian Journal of Family and Youth, 12 (1), pp. 163-177.

• Liddle, H. A. (2016). Multidimensional family therapy for adolescent drug abuse: Development, theory, and results. Journal of Marital and Family Therapy, 25(4), 445-459. https://doi.org/10.1111/j.1752-0606.1999.tb00260.x.

• Petry, N. M., Alessi, S. M., Rash, C. J., & Ledgerwood, D. M. (2017). Contingency management treatment for substance use disorders: How far has it come, and where does it need to go? Psychology of Addictive Behaviors, 31(8), 897–906. https://doi.org/10.1037/adb0000287.

• Winters, K. C., Botzet, A. M., & Fahnhorst, T. (2018). Adolescent substance abuse treatment: A review of evidence-based research. Review of Psychiatry, 30(4), 331–342. https://doi.org/10.1080/02791072.2018.1476488.

 

 

Descarcă de AICI formatul pdf al articolului.