Blog #38

Autor: LOIS VĂDUVA

Perioada copilăriei și a adolescenței poate fi deosebit de frumoasă, însă poate fi și perioada când apar anumite probleme de comportament. Influența prietenilor, presiunile academice, tumultul emoțional și relațiile de familie pot provoca unele probleme de comportament care, desigur, se manifestă diferit în funcție de vârstă și personalitate.

Un lucru important de menționat este faptul că există și probleme de comportament grave care necesită intervenție urgentă și de specialitate. De exemplu, comportamentele de automutilare sau gândurile de suicid reprezintă semnale de alarmă care impun intervenție psihologică. De asemenea, adolescenții care prezintă comportamente ce pun viața lor sau a celor apropiați în pericol au, de asemenea, nevoie de intervenții urgente.

În acest articol, însă, vom analiza șase dintre comportamentele problematice cel mai des întâlnite la copii și adolescenți precum și modalitatea prin care muzicoterapia poate ajuta la amelioararea lor. La sfârșitul fiecărei secțiuni veți găsi unul sau două versete din Biblie care reliefează ideea de speranță, vindecare sau reînnoire, acestea fiind teme centrale în muzicoterapie.

Una dintre problemele de comportament des întâlnite la copii și adolescenți este răspunsul agresiv la mânie. Frustrarea și lipsa unui control al emoțiilor pot provoca răspunsuri verbale sau fizice agresive. Probabil, cu toții am avut cel puțin o experiență în care am asistat la o scenă în care un copil sau un adolescent a strigat, a aruncat cu un obiect pe jos sau a trântit ușa de furie. Este important de menționat faptul că mânia face parte din spectrul normal de emoții pe care fiecare persoană îl experimentează. Problemele apar atunci când răspunsul la mânie este exprimat prin reacții agresive intense. Muzicoterapia poate ajuta copiii și adolescenții în a-și dezvolta strategii sănătoase de a răspunde la mânie. Anumite instrumente, mai ales cele de percuție, îi pot ajuta să-și exprime emoțiile sau să se se calmeze.

De exemplu, cântatul la tobă poate ajuta la eliberarea energiei negative și îi poate determina pe copii și adolescenți să-și canalizeze mânia într-un mod pozitiv. Activități care implică instrumente de percuție pot ajuta la ameliorarea stresului, iar repetarea unui ritm poate promova o stare de calm.

Studiu de caz: acum câțiva ani, am lucrat cu un adolescent care prezenta tulburări de comportament și risca să fie exmatriculat. Timp de 14 săptămâni am ținut sesiuni de muzicoterapie în care scopul principal a fost să învețe să-și exprime mânia într-un mod adecvat. În timpul sesiunilor, acest adolescent îmi povestea despre nedreptățile din viața lui și modul în care acestea îi stârneau mânia. I-am validat emoțiile și am stabilit amândoi că era justificat ceea ce simțea. Cu toate acestea, am început să lucrăm împreună la strategii prin care se poate face față mâniei. Una dintre strategii a fost cântatul la un instrument la alegere, de obicei pian sau tobă. În lipsa unui instrument, se pot folosi și alte suprafețe tari precum un birou, o bancă, etc.  

L-am încurajat ca, de fiecare dată când simte mânie, să nu cedeze impulsului de a se lua la bătaie cu colegii, ci să încerce să-și elibereze mânia prin cântatul la tobe sau activitățile ritmice și de respirație pe care le-am învățat împreună. Spre sfârșitul sesiunilor noastre, acest adolescent a venit bucuros să-mi spună că a fost la un pas să se bată cu un coleg, însă și-a amintit de ce am discutat și a reușit să se calmeze prin exercițiile pe care le-am învățat. Din fericire, această poveste s-a încheiat cu bine, iar adolescentul a terminat școala fără alte incidente.

Versete Biblice de încurajare: Proverbe 15:1 “Un răspuns blând potolește furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia”; Efeseni 4:31 – 32 “Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.”

O altă problemă des întâlnită la copii și adolescenți este hiperactivitatea și deficitul de atenție. În perioada 2020 – 2022, un procent de 11,3%[1] dintre copii și adolecenți au primit un diagnostic de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Cu toate acestea, sunt și multe cazuri în care problemele de hiperactivitate sau deficit de atenție sunt un răspuns la stres și probleme emoționale. De exemplu, în Statele Unite, statisticile[2] ne indică faptul că 61% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani se simt stresați cu privire la notele pe care le primesc la școală.

Muzicoterapia poate fi o unealtă terapeutică eficientă pentru reducerea stresului și promovarea unei stări de relaxare. Muzica aleasă de către un specialist poate avea un efect calmant și poate ajuta la reducerea stresului și a anxietății. Acest lucru poate fi util în special pentru copiii și adolescenții care se simt copleșiți de emoții sau stres. Una dintre metodele de muzicoterapie indicate în acest caz este GIM (guided imagery in music/imagini ghidate cu muzică) care poate oferi o strategie pentru a gestiona stresul de zi cu zi. O altă tehnică benefică pentru a reduce stresul este relaxarea asistată de muzică. În acest caz, muzicopterapeutul învață copilul sau adolescentul exerciții de respirație și tehnici de relaxare progresive, musculare, în timp ce ascultă o muzică liniștitoare. Aceste metode pot ajuta copiii și adolescenții să învețe cum să se calmeze în situații stresante și îi învață în mod practic cum să își gestioneze emoțiile.

Există cazuri în care hiperactivitatea poate fi rezultatul unui nivel foarte ridicat de energie pe care copiii și adolescenții nu stiu cum să o gestioneze în mod corespunzător. Și în acest caz, muzicoterapia poate fi o cale prin care să își elimine energia adunată. În acest sens, cântatul la tobe, exercițiile ritmice și improvizația muzicală pot fi o modalitate prin care copiii și adolescenții să își canalizeze energia în mod creativ și constructiv.

În ceea ce privește deficitul de atenție, a fost dovedit faptul că muzicoterapia poate îmbunătăți nivelul de atenție și concentrare, mai ales prin învățarea unor tipare melodice sau a unor tipare ritmice. Aceste activități dezvoltă abilitățile cognitive, ceea ce are un impact și asupra altor domenii, precum cel școlar. Mai mult decât atât, învățarea unui instrument și participarea la activități muzicale structurate pot fi deosebit de benefice. Chiar dacă învățarea unui instrument nu este scopul unei sesiuni de muzicoterapie, această activitate poate fi folosită în scop terapeutic. Copiii sau adolescenții pot învăța să cânte melodii simple sau pot să-și compună propria muzică la un instrument la alegere. Beneficiul terapeutic constă în faptul că învățarea unui instrument oferă structură și disciplină, aspecte care s-au dovedit a fi foarte importante pentru persoanele diagnosticate cu ADHD. De asemenea, cântatul la un instrument poate ajuta la controlul impulsurilor și la dezvoltarea concentrării și a perseverenței. Nu în ultimul rând, cântatul la un instrument oferă un sentiment de împlinire, ceea ce ajută la creșterea stimei de sine.

Versetul Biblic de încurajare: Filipeni 4:6-7 “Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.”

O altă provocare des întâlnită la copii și adolescenți este comportamentul social inadecvat. În acest caz, de cele mai multe ori, întâlnim două situații. Unii copii și adolescenți prezintă un comportament antisocial care presupune un comportament violent, abuz de substanțe, furt sau vandalism. În multe din aceste cazuri, comportamentul se datorează unui anturaj negativ sau unei traume experimentate. În cea de a doua situație, întâlnim copii și adolescenți care se izolează din punct de vedere social. Aceștia evită interacțiunile sociale, sunt restrași și preferă să se izoleze. Astfel de comportamente pot fi simptome de depresie, anxietate sau o stimă de sine scăzută. Cu toate acestea, este important de menționat faptul că există copii introverți care, deși socializează, au mai multă nevoie timp petrecut în liniște. Atâta timp cât există totuși timp de socializare sau au unul sau doi prieteni cu care socializează în mod regulat, nu este cazul de îngrijorare.

În ambele situații, atât cea a comportamentului antisocial, cât și a comportamentului de izolare socială, muzicoterapia, mai ales cea de grup, poate ajuta prin dezvoltarea abilităților sociale. Muzicoterapia de grup implică activități precum crearea de muzică împreună sau împărtășirea unor activități muzicale de grup. Aceste activități pot îmbunătăți comunicarea, cooperarea și abilitatea de a asculta activ, care sunt esențiale pentru un comportament social sănătos. Pentru copii, structura activităților muzicale de grup îi poate ajuta în a-și controla impulsurile și a învăța să-și aștepte rândul. De asemenea, crearea muzicii în cadrul unui grup poate oferi sentimentul de experiență împărtășită și poate încuraja comunicarea și comportamentul pozitiv.

În muzicoterapia de grup, una dintre tehnicile cele mai des utilizate este improvizația muzicală în grup, compoziția terapeutică și interpretarea muzicală în grup. Aceste tehnici îi ajută pe copii și adolescenți să își dezvolte cooperarea, comunicarea și empatia, care sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale. Cântând muzică împreună, ei învață să se asculte unul pe celălalt, să ia inițiativă pe rând și să lucreze în echipă.

Pentru copii, o tehnică utilă pentru dezvoltarea abilităților sociale este jocul de rol bazat pe muzică. Această metodă încurajează copilul să joace un anumit rol sau personaj prin muzică și să exprime sentimentele sau gândurile acelui personaj prin improvizație vocală sau instrumentelă. Prin jocul de rol muzical, copiii își pot exersa empatia, ascultarea activă, dar pot și învăța cum să reacționeze în cazul unui conflict sau atunci când aud o perspectivă diferită.

Studiu de caz: Am avut bucuria de a fi implicată într-o sesiune de muzicoterapie deosebită cu un grup de adolescenți. A fost o sesiune deosebită pentru că a fost un grup de 15 adolescenți cu nevoi speciale, care au participat la sesiune, fie din curiozitate, fie din nevoia de a socializa. Observând acest grup divers, s-a decis ca majoritatea timpului să fie alocat unei activități de compoziție muzicală de grup. Împreună cu muzicoterapeuții s-a lucrat la scrierea unui cântec care să întrunească ideile, sentimentele și dorințele fiecăruia. S-a făcut brainstorming pe versuri și melodii, fiecare participant contribuind cu o idee, versuri și melodie. Rezultatul a fost o piesă muzicală deosebită, care a ajutat la coeziunea grupului și la dezvoltarea unei comunicări pozitive. Atmosfera creată a fost atât de specială încât, la finalul sesiunii, nimeni nu a mai dorit să plece.

Versetul Biblic de încurajare: Ioan 13:34 “Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiți și voi unii pe alții.”

O altă problemă comportamentală care devine din ce în ce mai prevalentă este dependența de tehnologie. Statisticile[1] recente ne indică faptul că aproximativ 60% dintre adolescenți au ajuns să aibă simptome de dependență față de telefonul lor mobil. De asemenea, folosirea excesivă a tehnologiei, mai ales a jocurilor video sau social media, poate conduce spre izolare, despresie, anxietate, probleme de comportament și performanțe școlare scăzute. În ultimul timp a devenit populară și Realitatea Virtuală (VR), care însă vine cu riscul de a perturba funcționarea normală a creierului. Utilizarea în exces a realității virtuale ar putea duce la reconectarea creierului în moduri imprevizibile sau chiar dăunătoare.[1] Mai mult, evadarea în realitatea virtuală poate provoca dependență pentru că, pe măsură ce ne obișnuim cu un mediul stimulant, vom fi tot mai înclinați să ne dorim ieșirea din realitate, mai ales dacă aceasta este stresantă.

Această dependență de tehnologie se explică prin faptul că, atunci când folosim social media sau jucăm jocuri video, creierul secretă endorfine și dopamină, ceea ce ne face să ne dorim să repetăm această experiență plăcută. Această stimulare constantă afectează sistemul nervos și poate provoca probleme de sănătate mintală.

Cum poate ajuta muzicoterapia în această problemă? Muzicoterapia îi ajută pe copii și adolescenți să își distragă atenția de la ecrane și să se îndrepte spre experiențe reale, care au și o componentă senzorială, cum ar fi sunetul și rimtul, ceea ce conduce spre o conectare cu realitatea prezentă. Persoanele dependente de tehnologie au adesea probleme în a se deconecta de la o lume ireală și a interacționa cu lumea reală. În acest sens, improviația muzicală este deosebit de benefică pentru că presupune realizarea unei muzici spontane folosind fie propria voce, fie instrumente cum ar fi tobe, instrumente cu claviatură sau instrumente cu coarde. Aceste activități ne “împământenesc” în realitate și în prezent.

Versete Biblice de încurajare: Psalmul 147.3 „El vindecă pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile”; Filipeni 4:13 “Pot totul în Hristos care mă întărește”

A cincea problemă comportamementală întâlnită la copii și adolescenți este minciuna și trăirea unei vieți ascunse. Desigur că toți copiii și adolescenții sunt ispitiți în a minți ocazional, însă acest comportament reprezintă o problemă atunci când devine obișnuință. Motivele pentru minciună și trăirea unei vieți ascunse sunt diverse, dar adesea au de-a face cu teama de consecințe sau dorința de a evita anumite responsabilități. Frica de comunicare sau lipsa abilităților de confruntare îi pot determina pe copii să trăiască vieți duplicitare. În acest sens, un sfat pentru părinți este să încurajeze sinceritatea și să se asigure că reacția sau consecințele pentru minciună sunt proporționale cu greșeala. Nu sugerez că nu ar trebui să existe consecințe pentru minciună, însă, în unele cazuri, reacția părinților este atât de puternică, încât copiii ajung să ascundă note, probleme sau accidente de frica unei pedepse mult prea dure. Prin modelarea unei comunicări sănătoase și prin învățarea confruntării sănătoase, putem învăța copiii și adolescenții cum să reacționeze atunci când greșesc și sunt ispiți să mintă.

În acest sens, muzicoterapia este benefică pentru că oferă un cadru sigur de exprimare și reglare emoțională. Prin muzică, copiii și adolescenții au posibilitatea de a-și comunica gândurile și sentimentele prin sunete, ritm și melodie. Prin muzicoterapie activă sau receptivă, ei pot să-și exploreze frustrarea, tristețea sau alte sentimente într-un cadru terapeutic sigur și controlat. Improvizația muzicală, de asemenea, poate ajuta copiii și adolescenții să învețe cum să comunice și cum să ia inițiativă în diverse situații.   

Versetul Biblic de încurajare: Luca 8:17 “Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tăinuit care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.”

Ultimul comportament problematic pe care îl abordăm în acest articol este sfidarea sau lipsa de respect. Chiar dacă acest comportament este mai des întâlnit la adolescenți, el se poate manifesta și în rândul copiilor. Sfidarea celor de jur, mai ales a părinților sau a profesorilor poate să fie o modalitate prin care adolescenții își testează limitele independenței. Aproape toțI adolescenții simt nevoia de avea mai multă independență și, prin testarea limitelor, ei vor să exploreze conceptul de libertate și vor să descopere cine sunt ei ca indivizi.

Cu toate acestea, atunci când sfidarea și lipsa de respect devin un obicei, ele pot să indice probleme emoționale profunde. În acest caz, una dintre metodele de muzicoterapie benefice este compoziția terapeutică. Această metodă presupune crearea unei piese muzicale împreună cu muzicoterapeutul prin care se pot transmite experiențe, provocări sau diverse emoții. Aceste elemente pot fi apoi discutate și abordate de către muzicoterapeut. Compoziția terapeutică oferă un cadru sigur pentru reflecție, pentru a descoperi și procesa emoții complexe sau dificile și pentru a dezvolta încrederea în sine.

O altă metodă benefică este terapia cognitiv-comportamentală bazată pe muzică. Această tehnică presupune schimbarea unor modele de gândire nesănătoase cu ajutorul muzicii. Se folosesc strategii din terapia cognitiv-comportamentală cu scopul de ajuta adolescenții să își înțeleagă gândurile și sentimentele și să descopere strategii de a-și redefini gândurile și sentimentele negative, mai ales cele care conduc spre probleme comportamentale.

Versetul Biblic de încurajare: Efeseni 6:10 “În cele din urmă, întăriți-vă în Domnul și în puterea tăriei Lui.”

În conzluzie, muzicoterapia poate fi un instrument eficient pentru a ajuta copiii și adolescenții cu diverse probleme de comportament, datorită faptului că oferă o modalitate non-verbală și creativă de exprimare și procesare emoțională. De asemenea, muzicoterapia poate ajuta la dezvoltarea abilităților sociale pozitive și dezvoltarea obiceiurilor sănătoase în vederea gestionării unui comportament adecvat.

Câteva gânduri de final:

• Dacă aveți copii sau nepoți cu anumite probleme de comportament – nu disperați! Uneori aceste comportamente vor trece de la sine, odată cu maturizarea lor.
• Dacă observați comportamente periculoase sau dacă observați faptul că anumite probleme persistă, nu ezitați să apelați la specialiști de încredere. Să nu vă fie teamă că veți fi stigmatizați dacă adolescentul sau copilul are nevoie de terapeut sau psiholog. Așa cum ne îngrijim de ei când sunt bolnavi fizic, așa trebuie să ne îngrijim de ei și când au provocări ce țin de sănătatea mintală.
• Nu căutați soluții pe internet – din păcate există foarte multe informații care se încadrează în pseudoștiință, iar unele sfaturi și terapii sunt chiar periculoase. Un exemplu este practica terapiei de memorie recuperată (RMT) sau sindromul memoriei false. Această abordare are ca menire recuperarea amintirilor reprimate ale evenimentelor traumatice, în special abuzul din copilărie, prin hipnoza sau imagini ghidate. Cercetările științifice au demonstrate însă că această terapie creează amintiri false, iar clienții au crezut că au experimentat lucruri care de fapt nu s-au întâmplat vreodată.
• Încurajați activități care îi țin în realitate și în prezent – cum ar fi sportul, muzica sau arta. Problemele de comportament adesea rezultă din emoții pe care ei nu știu să le gestioneze. Implicarea în activități sportive sau artistice le poate îmbunătăți echilibrul emoțional.

Pentru aprofundare:

Baker, Felicity. Therapeutic songwriting: Developments in theory, methods, and practice. Springer, 2016.

Bunt, L. and Stige, B., 2001. Music therapy. The New Grove Dictionary of Music and Musicians, 17, pp.535-40.

Gardstrom, Susan, Suzanne Sorel, and B. Wheeler. „Music therapy methods.” Music therapy handbook (2015): 116-127.

Grocke, Denise, and Tony Wigram. Receptive methods in music therapy: Techniques and clinical applications for music therapy clinicians, educators and students. Jessica Kingsley Publishers, 2006.

Edwards, Jane, ed. The Oxford handbook of music therapy. Oxford University Press, 2016.

Wigram, Tony. Improvisation: Methods and techniques for music therapy clinicians, educators, and students. Jessica Kingsley Publishers, 2004.

Hanser, Suzanne B. The new music therapist’s handbook. Hal Leonard Corporation, 2000.

McFerran, Katrina. Handbook of music, adolescents, and wellbeing. Oxford University Press, USA, 2019.

McFerran, Katrina. Adolescents, music and music therapy: Methods and techniques for clinicians, educators and students. Jessica Kingsley Publishers, 2010.

Descarcă de AICI formatul pdf al articolului.