Donate
[wpml_language_selector_widget]

Blog #33

Cauza triumfătoare

Cauza triumfătoare

 

În martie 2022, mă aflam într-un tren care călătorea dinspre Anglia înspre un oraș din Țara Galilor, pentru aprofundarea unor studii. Când ne-am apropiat de stația din Cardiff, dintr-o dată am văzut o mare de tricouri roșii și chipuri tăcute, care se apropiau de peron. Oprirea trenului a fost precedată de anunțul mecanicului de locomotivă: stadionul din apropiere, „Principality Stadium”, fusese scena unui eveniment sportiv incredibil. Naționala de rugby a Italiei tocmai jucase contra omoloagei ei din Țara Galilor. Italienii veneau după o serie de 36 de înfrângeri. Astfel, galezii păreau leul care are înainte o căprioară bătrână și rănită. Pradă ușoară. Ospăț garantat. Stomac fericit. Siestă lungă. Și totuși, în ultimul minut, scorul s-a răsturnat în favoarea albaștrilor, ceea ce a generat exodul acelor fețe lungi de pe stadion. Ca privitor dezinteresat al acestui sport și ca observator neutru al acestui tablou dezolant, m-am pus în postura bieților galezi, și mi-am spus: „Ce deprimant este să susții o cauză pierzătoare!” Mi-a părut rău pentru ei.

Însă, totodată, gândul m-a dus la un prilej de mare veselie: cauza Evangheliei lui Cristos, pe care o slujesc, este triumfătoare! Va fi triumfătoare între popoare. Mi-am amintit că Noul Testament ne oferă o imagine sigură despre triumful cauzei Evangheliei. Vestea Bună a lui Cristos va cuceri oameni feluriți, oameni care vor răspunde prin pocăință și credință la invitația împăcării cu Dumnezeu prin Cristos. Aceștia vor forma biserici locale pretutindeni, adică veritabile ambasade ale Împărăției lui Cristos printre popoare. Știm că sala ospățului de la nunta Mielului se va umple (Matei 22:10). Nu vor rămâne locuri libere! El, Cristos, Își va trimite îngerii cu trâmbița răsunătoare ca să-i strângă pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă (Matei 24:31). Evanghelia Împărăției va fi proclamată pretutindeni, la toate grupurile etnice (Matei 25:14), ceea ce înseamnă că fiecare limbă va ajunge să aibă acces la Cuvântul lui Dumnezeu. Ucenicii lui Cristos vor face ucenici din rândul tuturor grupurilor etnice, pentru că toată puterea este a lui Cristos și pentru că Îi va însoți în toate zilele acestui veac (Matei 28:18-20). Toți cei pe care Tatăl vrea să Îi dea lui Cristos ca ucenici vor ajunge la El, niciunul nu va fi pierdut și toți aceștia vor fi înviați în ziua de apoi (Ioan 6:37-40). Numărul martirilor pentru Cristos va ajunge la plinătate (Apocalipsa 6:11). Niciunul nu va lipsi.

Cu toate acestea, natura triumfătoare a Evangheliei lui Cristos între popoare nu trebuie să te lase indiferent, pe tine, creștinul de azi. Nu trebuie să presupui că ea se va împlini de la sine. Deznodământul veșnic nu trebuie să te facă să crezi că ești scutit de o responsabilitate vremelnică.

            Ce poți face în sprijinul cauzei triumfătoare a Evangheliei? Poți să te rogi în mod constant, în privat, pentru diferite țări din lume (începe de la calendarul de rugăciune al celor de la Operation World!). Poți ulterior să te rogi public în biserica ta pentru cauza misiunii mondiale. Unii vor fi surprinși când vor auzi rugăciuni din alt registru, alții vor fi nemulțumiți că ignori chestiuni mai arzătoare, dar poate că se vor găsi măcar câțiva care vor prinde focul care a început să ardă în inima ta, și vor face aidoma.

Mai mult, poți să scrii un mesaj de încurajare unui misionar plecat într-o altă țară. Misionarii ajung să trăiască stări de singurătate, fiind departe de biserică, de casă, de rudenii, de țara natală. Poți să îi îndemni pe conducătorii bisericii locale să facă loc în bugetul anual unei porțiuni (indiferent cât de mică) alocate lucrării de misiune trans-culturală. Dacă ești părinte, poți să le citești copiilor tăi istorisiri despre diferiți misionari. Dacă ești predicator, poți împleti predicile tale cu ilustrații din viețile celor care s-au dedicat cauzei misionare. Și sunt multe alte modalități concrete. Dacă nu știi de unde să începi, întreabă un misionar ce poți face, și-ți va oferi o sumedenie de idei pentru a susține cauza misionară.

Din imaginile proiectate în Noul Testament, am omis-o pe cea cu rezoluție cea mai mare, cu pixelii cei mai mulți. Cea mai mare încurajare pentru final vine din cartea despre final. Apostolul Ioan „a văzut” o mare mulțime. Din perspectiva cerului, lucrurile sunt deja împlinite. Viitorul care stă înaintea omenirii este deja împlinit în ochii lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că deznodământul este sigur.

Și iată cum arată acest deznodământ: „După aceea m-am uitat și iată că era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați în haine albe, cu ramuri de finic în mâini; și strigau cu glas tare și ziceau: Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care șade pe scaunul de domnie, și a Mielului!” (Apocalipsa 7:9). La întrebarea, cum se explică albul acesta imaculat, Ioan primește următorul răspuns: „Ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului.” Ciudat că spălarea unor haine murdare printr-o soluție roșie duce la albirea lor desăvârșită. Dar aici nu este vorba despre procese pământești de curățare, ci de ceva ce se întâmplă cu inima celui ce vine la Cristos: ea devine de un alb imaculat, strălucitor. Cum altfel, din moment ce sângele lui Cristos poate curăța orice nelegiuire (1 Ioan 1:9)? Cum altfel dacă hainele lui Cristos sunt de un alb pe care niciun înălbitor de pe pământ nu-l poate da, iar chipul Său este ca soarele (Marcu 9:2; Matei 17:2)?

Mulțimea pe care am văzut-o în Cardiff era îmbrăcată în haine roșii. Cea din Apocalipsa este înveșmântată în alb. Suporterii din „Principality Stadium” erau tăcuți și triști: eroii lor fuseseră înjosiți. Creștinii din încăperea regală a cerului sunt vocali și exuberanți: Eroul lor stă pe tron și i-a mântuit!

Martyn Lloyd-Jones, cel despre care mersesem în Țara Galilor ca să studiez, a spus odată: „Orice creștin trebuie să fie un optimist. Nu știi niciodată când Se va arăta Dumnezeu, nu știi niciodată când Duhul Sfânt va coborî, nu știi niciodată când Cristos se va ocupa de tine și îți va înlătura povara și îți va elibera sufletul. Tocmai când ești pe punctul de a te convinge pe tine însuți că noaptea va fi nesfârșită: se crapă de ziuă; tocmai când devii convins că lupta este complet zadarnică, iar împotrivirea ta inutilă, tocmai atunci, și atunci când te aștepți cel mai puțin, ești răsplătit cu biruință.

„Drag creștin, fii optimist, cauza lui Cristos este triumfătoare!”

 

Daniel Suciu, PhD

Lector universitar UEO